În timp ce fizioterapia este larg utilizată în medicina umană, mai ales în materie de reeducare funcțională, animalele de companie au parte, în prea mică măsură de beneficiile ei.
Tehnicile sunt destul de numeroase (electroterapie, kinetoterapie etc) și permit o bună recuperare a capacităților motorii pierdute ca urmare a unei afecțiuni neurologice, a unui accident sau după o intervenție chirgicală. Acest tip nou de recuperare, puțin dezvoltat actual, ar trebui să ia amploare și în medicina veterinară deoarece beneficiile pentru animal sunt extraordinare.

Fizioterapia pentru redobândirea capacității locomotorii

Fizioterapia se definește prin ansamblul tratamentelor ce au la bază acțiunea agenților fizici naturali sau artificiali. Diverse tehnici de recuperare fizică din medicina umană, precum kinetoterapia, electroterapia, terapia cu ultrasunete, laserterapia, hidroterapia sunt astăzi adaptate medicinei veterinare putând fi utilizate atât în scop preventiv (mai ales in medicina sportivă), cât și în scop curativ în cadrul programului de reeducare funcțională.

Prin fizioterapie se urmărește alinarea durerii și reducerea procesului inflamator după un accident, o intervenție chirurgicală sau altă afecțiune cu scopul de a redobândi cele mai bune capacități locomotorii ale animalului.

Indicațiile care justifică stabilirea unui program de recuperare sunt extrem de numeroase dar nu toate tehnicile vor putea fi aplicate pacientului. Din acest punct de vedere medicul veterinar fizioterapeut este singurul și cel mai în măsură să stabilească cel mai adecvat program de fizioterapie pentru un animal aflat într-o anumită suferință.

În funcție de progresul pacientului, planul de fizioterapie inițial poate fi apoi revizuit după o reexaminare cu scop de reevaluare a capacității motorii a pacientului înscris în programul de recuperare. Ceea ce determină succesul programului de recuperare este timpul adică începerea programului de recuperare cât mai curând posibil, pentru evitarea efectelor nefaste ale imobilizării unuia sau mai multor membre. Spre exemplu, dacă sunt afectate părți musculare (amiotrofie), părți articulare (anchiloza), escare etc., de fapt programul de recuperare va fi întotdeauna mult mai ușor de realizat la animalul cu o masă musculară normală și o mobilitate articulară bună.

Un alt avantaj al reeducării funcționale este reprezentat de oportunitatea oferirii animalului redobândirea, cât mai curând posibil a sprijinului corect pe membrele afectate cu evitarea provocării leziunilor pe alte membre pentru compensație.

  • Primul obiectiv al aplicării programului de fizioterapie este urmat de toate complicațiile traumatologice musculo-tendinoase sau osteoarticulare asociate îngrijirii postchirurgicale. Deci, acesta include tot ce este după o fractură ca urmare a unui accident, ruptura de ligament încrucișat anterior al genunchiului sau diverse intervenții chirurgicale (exemplu stabilizare a rotulei, displazia de șold sau de cot). În aceste situații, programul de recuperare poate fi efectuat și înaintea intervenției chirurgicale pentru a recupera masa musculară a pacientului și pentru a asigura rezultatele cele mai bune post-operatorii. Fizioterapia este implicată, de asemenea în toate terapiile tendinitelor, entorselor, hematoamelor musculare, contracturilor sau paraliziilor musculare etc.
  • Al doilea obiectiv de utilizare a fizioterapiei în medicina veterinară este pentru monitorizarea tuturor animalelor paralizate sau cu diverse deficite locomotorii la unul sau mai multe membre, deci cu afecțiuni neurologice mai mult sau mai puțin grave. Cauzele cele mai frecvente sunt reprezentate de hernia de disc (cervicală, toracală, lombară), fracturile sau luxațiile vertebrale și embolia fibrocartilaginoasă, urmate de degenerescențele neurologice sau afecțiuni ale nervilor periferici (spre exemplu prin mușcatură).

Chiar dacă, obiectivul diferitelor tehnici ce vor fi utilizate este de a obține o recuperare rapidă, fizioterapia nu va avea efecte pe structurile musculare, tendinoase sau articulare, deoarece nu trebuie uitat faptul că pentru a se deplasa, animalul nu are nevoie doar de mușchi ci și de o comandă nervoasă prin maduva spinării și nervii periferici. Deoarece, actual nu există, din păcate, nici un fel de accelerare sau ameliorare a recuperarii țesutului nervos și implicit a funcției neurologice, evoluția capacitatii motorii a animalului va fi corelată doar cu recuperarea deficitelor neurologice.

În cele din urmă, recuperarea poate fi luată în considerare și în alte domenii precum artroza, slăbirea sau întărirea musculară. Într-adevar, artroza reprezintă un proces degenerativ al cartilajului articular ce provocă treptat dureri articulare ce se intensifică pe măsura evoluției bolii ducând în final la anchiloze soldate cu absența deplasării și pierderea masei musculare. Scopul recuperării în acest caz, va fi reducerea durerii și încercarea de restabilire a unei mobilități articulare corecte și refacerea masei musculare.

Programul de fizioterapie poate raspunde, de asemnea și altor necesități precum întărirea și reeducarea masei musculare a unui câine cu o activitatea fizică specifică sau asociata unui regim alimentar pentru slăbire.